Apa plata si cupa de sampanie

   Am fost atat de singura in ultimul timp incat parca e din nou Craciun sau Revelion. Astea recente care abia am asteptat sa treaca. Oamenii se pierd in relatiile lor, in problemele lor, mici sau mari, incat nu mai au timp si de "revelioanele" mele triste. Dar e ok. Singuratatea mi-a facut si un bine. Cred ca abia atunci cand reusesti sa traiesti singur si sa nu disperi tu cu tine poti sa traiesti si cu cineva. Sa traiesti fericit mult si bine.

   Am ras.. si am plans pe un umar care nu e fizic aici. O femeie cu problemele ei. O fata draga, o prietena cu vorbe bune si totusi atat de reale, care nu mi-a zis nici ca problemele mele nu sunt importante, nici ca o sa treaca. Doar m-a ascultat si ma asculta dintr-un loc cald de pe partea cealalta a lumii. Pentru mine a fost un balsam pentru suflet si ne-a infipt si mai bine in pamant radacinile unei prietenii cu aroma de Dunhill alb.

   Ies, ma plimb prin parcul asta mic, conduc. Nu-mi zice nimeni ca e deranjat de fum, ca muzica nu e buna, ca nu m-am machiat sau ca sunt prea slaba si am blugii prea largi. Nu merge nimeni cu trei pasi inaintea mea.

  Ar fi nevoie de un barbat cu rabdare infinita, cu mult timp de stat la povesti si de dat in leagane ca sa schimbe lucrurile si singuratatile. Cu multe pachete de Zewa si bunatate si sinceritate. De multe si nenumarate dovezi. Dovezi de TOT. Daca si cand si cum si unde nu conteaza acum.

   Aud vibratiile telefonului. Alt apel de genul "ei, fii tare, tu oricum esti tare, o sa treaca". Ei bine acum nu sunt nicicum, nu mi se potriveste nici-o eticheta. Si vorbele de genul asta nu doar ca nu ma ajuta ci ma si enerveaza. E ceva cam asa: "ai racit? ia un algo, trece." Mda.. stiu si eu sa iau un algo fara sa mi se spuna. Stiu ca trece. Dar daca trece cu tine pe coclauri de data asta, o sa treaca la fel si data viitoare. Si cand o sa treaca chiar nu mai am nevoie de sfaturi si prezente.

   Ma scufund in asternuturile mele moi, mirosind a proaspat si a vara. Mai iau cateva guri de apa din cupa de sampanie de pe comoda. Si o gura de Twix. Nu ma satur de lucrurile bune. Si abia astept sa inot pe sub apa.. e una dintre senzatiile supreme.

   Sa fie vara deci! Ca de Craciun si Revelion tot am avut parte si sunt satula..

Firul rosu

   "Wash away my sorrows..kiss away my tears.."

   Nu poti sa faci aceleasi lucruri din nou si din nou si sa te astepti la rezultate diferite. Probabil asta e motivul pentru care ma invart in cerc. Un cerc din care nu stiu sa ies. Sunt sigura ca in mine stau toate resursele, numai ca nu le gasesc momentan. Nu stiu ce sa fac. M-am descurcat in situatii foarte grele, in care nu vedeam nici-o iesire si totusi ea s-a aratat cumva si m-a scos la lumina.

   Sa astept acelasi lucru si acum? Sa astept sa mi se arate calea prin care sa rup cercul? Sa ma chinui sa il rup eu si sa il transform intr-un fir? Viata este un fir rosu de matase, care se innoada si se deznoada, nu un cerc in care sa te invarti fara nici-o iesire. Pana si viata insasi are o iesire, deci si eu trebuie sa am.

  Am nevoie acum mai mult ca niciodata sa cred. In miracole, in bunatate si in prietenie. Sa cred ca dragostea exista. Mi-e dor de zile calde, de zile cu speranta. De zile linistite si de perne moi, de tine langa mine, de bratele tale protectoare. Si cum nu esti aici va trebui sa gasesc singura iesirea.

   Iti jur ca atunci cand o voi gasi nu voi mai astepta niciodata sa imi arate altcineva vreo cale. Pentru ca singura cale este in mine.