miercuri, 22 aprilie 2015

Furtuni

   Cand am vazut numele pe display mi-am zis: ia uite, cand l-am sunat n-a raspuns, acum ma suna in prostie. Raspund, vocea schimbata, ma intreaba ce fac si daca pot vorbi. Rad, ii spun ca da, intreb ce s-a intamplat. Nu se simte bine. Inima mea sta, apoi pompeaza tare, sta iar, ma molesesc toata. Cum nu te simti bine?
   Incepe sa imi povesteasca. Dupa doua fraze stiu deja, face atacuri de panica. Stabilim sa ne vedem in doua ore. Verific telefonul, sunasem pe un numar gresit cu zile in urma. Intru in dus si las apa sa curga pe mine zeci de minute, timp in care mor de cel putin trei ori. Ma gandesc, ma razgandesc, intr-un final realizez ca nu stiu ce sa fac, nu stiu ce sa zic, pot doar sa fiu acolo.
   Vad un barbat slabit si imbatranit. Il imbratisez si il asigur ca sunt acolo, orice ar fi, daca s-ar termina lumea, daca s-ar prabusi stelele, daca ne-ar lovi urgii din toate partile. Vorbim mult, ne plimbam, respiram, numaram. Mai tarziu, la el acasa, il conving sa se intinda, sa incerce sa adoarma. Cu mana lui intre ale mele inchide ochii. Ma uit la el si realizez ca daca nu i-ar mai deschide as muri acolo, cu el de mana. Intr-un final se linisteste destul incat sa plec spre casa.
   Ma urc in masina si pornesc motorul, lacrimile mi se innoada in gat. Doua strazi mai incolo, unde nu ma vede nimeni, opresc si ma chircesc cu genunchii la piept. Lovesc tot in jur, urlu, plang si imi infig unghiile in palme. Am murit de multe ori intr-o singura seara. Dar nu mi.a fost frica nici-o clipa. Mi-a fost ciuda pentru ca as face orice, dar n-am multe variante.
   Pun palmele pline de sange pe volan. Plec spre casa. Insa stiu ca acasa mi-e un singur loc. Si asta ne tine puternici, impreuna.


joi, 9 aprilie 2015

Viata mea de la Iubire incoace



   De cand l-am cunoscut pe Iubire viata mea s-a schimbat. Nu radical, dar intr-o mare masura. Am fost intotdeauna o mare iubitoare, insa n-am stiut cata fericire iti poate aduce un Iubire, pana nu l-am cunoscut pe el.
   Am auzit tot felul de chestii rautacioase. Ca sunt obsedata de el, ca nu imi pasa de altceva/altcineva in afara de el, ca ma port cu el de parca ar fi prietenul meu. Wtf?? Cred ca multa lume nu a auzit de iubire, de simtit nici nu mai vorbim. Ca sa poti iubi cu adevarat un alt om ar trebui intai sa iubesti "chestii neinsemnate": o floare, o geanta de la Marks, pe Iubire, de ce nu.
   Cine e Iubire? Pai e una dintre cele mai importante fiinte pentru mine. E cel care ma face sa rad cu lacrimi, cel la care ma gandesc mereu cand vreau sa cumpar cate ceva pentru mine, musai iau si ceva pentru el, e cel cu care ma joc ca si cum n-as fi crescut vreodata, cel pe care il strang in brate cu foc si dor de fiecare data cand il vad.
   Ce am invatat de la Iubire? Dulcea dependenta de cineva drag, bunatatea fara margini, prietenia neconditionata.
   Il iubesc pe Iubire pana la cer si inapoi si nu l-as da pe o mie de prieteni cu doua picioare dar cu judecati obtuze, cu replici tampite, cu sarcasm prost. Asa ca feel free to judge, nu ca mie imi pasa vreo secunda. Sunt ocupata cu iubire/Iubire.